A cazut guvernul? Asa, si?

     A cazut guvernul! Sa ne bucuram ca am scapat de PDL! Ura! Si gata? Acum? PNL + PSD + UDMR = Love. Asa, si? Nimeni nu avea nimic pregatit pentru ceea ce va urma. In cel mai pur stil romanesc ne-am apucat de distrus, fara a avea nimic pregatit sa punem in loc. Ce bine e acasa la mine, in Romania. Campania prezidentiala ne-a aruncat intr-un meci de ping pong halucinant intre criza economica, pe de o parte si mai nou inventata criza politica, la serviciu.
    Nu ca zic, dar vreau sa spun ca abia acum va incepe adevaratul circ. Cine are de pierdut? Eu, tu, mama, frate-tu si noi toti ceilalti semivertebrati care incercam sa supravietuim de pe o zi pe alta, visand frumos, cu ochii deschisi, la plajele braziliene pe care le vom admira, inclusiv pe patul de moarte, doar in fotografiile downloadate de pe net.
     Acum, in sfarsit stiu cu cine voi vota. Soc! Cu Basescu! Ranjetul meu vi-l imaginati voi singurei. De ce? Pentru ca presa, politicienii, amicii m-au invatat in ultimii ani doar un lucru – ura fata de cel puternic. Mi-am asumat asta, iar acum grimasa satisfacuta a lui Antonescu si gestul de victorie a lui Geoana, in momentul aflarii rezultatului motiunii din parlament, stiind ca arunca Romania intr-o criza si mai accentuata, mi i-au facut profund antipatici. Da ii urasc! Mi-au indus o stare de ura, de-a lungul timpului, direct si prin presa, pe care acum cu toata deschiderea tin sa le-o intorc, inzecit! Solutia de a le da peste bot? Voi vota cu Basescu, care in momentul de fata mi se pare a fi mai mult decat o victima, o fiara ranita, ceea ce ma face sa astept cu infrigurare baia de sange ce va sa vie..
Explicatie! De la Basescu stii la ce sa te astepti. Desi are un orgoliu puternic si nu da socoteala nici lui Patriciu, nici lui Iliescu sau Hrebenciuc, niciodata nu si-a strans jucariile pentru a pleca suparat acasa la mamaica. Niciodata nu a fugit urland, sa stranga baietii si sa-l ia pe altul la bataie pe terenul de joaca.
   

    Vreau in fruntea statului un om puternic, care sa nu fie obligat sa raspunda butoanelor marelui patriot Patriciu, care si-a luat banutii obtinuti din cea mai mare japca romaneasca asupra resurselor si i-a investit in alte state cu o democratie mult mai puternica, in care nimic nu se poate rezolva cu spaga (ironia o prindeti voi), gen: Georgia, Kazakhstan si alte „stanuri” pierdute pe harta liberalismului mondial. Nu vreau la Cotroceni un om care a fost numarul 1 in cariera lui politica doar in topul chiulangiilor de la sedintele parlamentului, pentru ca alte infaptuiri marete, sincer, acum, pe stomacul gol, nu pot sa rememorez. Nu mai spun ca nu as vota niciodata un idependent sau reprezentantul unui partid mic, incapabil sa-i tina spatele presedintelui.
 

    Nu-l vreau nici pe acel om care ieri era incorigibilul prostanac si azi e miezul din dodoasca lui Vladimir Ilici Iliescovici, cu sprijin nemijlocit din partea noii imagini a PSD - Vanghelie, tolerat de vechea garda - Nastase si sub inaltul patronaj al unui alt adevarat simbol al libertatii si democratiei: Hrebenciuc. L-as fi voat pe Geoana, dar pe Geoana cel de acum 8 ani. Un om demn, fin intelectual, de familie buna din cartierul „Primaverii” (si nu o spun cu ironie, pentru ca fiii si fiicele fostilor „primi” de partid chiar au avut sansa unei educatii superioare), un bun ambasador si desigur plin de energia si revolta tineretii. Intre figurile purpurii si strambe ale PSD, el era o raza de lumina galbuie. L-au nenorocit si pe asta, rabdare sa fie, ca tutun se gaseste!
   

     De aia il votez pe Basescu! Si nu numai, dar despre celalalt motiv, mult mai important, cred, in episodul urmator.